miercuri, 15 mai 2013

Sa fim fericiti mereu

Azi m-am trezit cu zambetul pe buze . Nu mi s-a mai intamplat de mult si nici nu credeam la cat am fost de obosita  aseara.Dar am vazut printre jaluzele lumina soarelui , m-am dat jos din pat , am iesit din camera iar pe hol m-a izbit lumina puternica a soarelui .Am iesit pe balcon si am lasat soarele sa ma iubeasca cum imi place mie sa zic . Si am zambit ,gandindu-ma ce minuni se pot intampla . Pentru ca dupa vremea de ieri, azi straluceste soarele cu toata puterea lui. Azi propun sa alegem fericirea, sa alegem bucuria , sa alegem sa zambim , indiferent de ce zi ni se arata . Sa zambim tuturor , sa cantam in gand daca asa simtim .Pentru ca asta am invatat de curand, mereu sa fac ce simt .....Fara sa ne gandim cui ii convine sau cui nu... Sa fim fericiti la gandul ca e o noua zi in care ni se pot intampla minuni.Eu asta mi-am propus, sa rad azi, sa fiu fericita in drum spre serviciu , sa zambesc copiilor , care mi-au zis cu toata sinceritatea nevinovata ca nu le place sa ma vada suparata , ca nu sunt frumoasa cand sunt nervoasa sau suparata . Imi zic mereu ca mie imi sta cel mai bine zambind . Cateodata sinceritatea unor copii te surprinde .

Ieri am intalnit un copil superb , o fetita de 5 ani, bucalata cu niste ochi albastri mari care m-au privit tot drumul cu o curiozitate .....mi-a admirat colierul de la gat , tot drumul mi-a zambit ,mi-a zis vrute si nevrute iar eu am intrat la cei 28 de ani ai mei in jocul unui copil .....Si m-am simtit si eu copil cu toate ca poate am parut  caraghioasa pentru ceilalti....Dar mi-a placut , m-a umplut cu energie pozitiva toata discutia, toate rasetele fetitei care este intreadevar o printesa .....Asa ca sa invatam sa radem , sa vedem frumusetea in toate si in tot, sa fim fericiti mereu !

miercuri, 8 mai 2013

Eu rasarit .....Tu apus

Se spune ca de obicei contrastele se atrag...Eu nu cred in totalitate lucru asta .Pentru ca nu ai putea fi langa cineva care nu-ti impartaseste pasiunile , cu care doar te contrazici .Tu privesti intro parte , el se face ca nu vede ...Oamenii care se intalnesc trebuie sa gandeasca cat de cat la fel, sa aiba pasiuni comune , sa -si accepte defectele unul altuia , sa isi vada si sa -si aprecieze calitatile unul altuia .Doi oameni care vorba aceea, sa lupte pe acelasi camp de batalie , nu sa fie doi straini care se tin de mana dar totusi fiecare viseaza pentru el.
Niciodata de asemenea nu ar trebui sa facem comparatii, intre persoanele din trecut si cele din prezent . Prezentul conteaza , e AICI SI ACUM , trebuie trait. Datorita persoanelor din trecut , noi suntem ceea ce suntem azi , insa trecutul trebuie lasat in urma daca vrem sa ne bucuram cu adevarat de prezent si de iubirea prezenta .Atat trecutul , cat si prezentul au farmecul lor, iubirile difera , pentru ca noi iubim diferit de fiecare data .Oamenii diferiti insa nu vor gandi asa . Fiecare va gandi in felul sau , fiecare va incerca sa-si impuna punctul de vedere cu indarjire . Unii poate vor alege sa traiasca in trecut , pe cand altii vor alege prezentul. Insa nu poti iubi cu adevarat pe cineva in prezent daca tu inca esti legat de trecut .Unii vor fi rasarit, altii apus ..intotdeauna doi straini ,nicicand doi oameni impreuna ...Mie personal imi place cuvantul acesta : IMPREUNA .Exprima unitate, un intreg care duce intotdeauna la ceva minunat : doi oameni mana in mana , mergand pe acelasi drum ,avand acelasi vise , acelasi dorinte .Intotdeauna doi , nicicand doi straini , nicicand rasarit si apus !

vineri, 3 mai 2013

compasiunea -revarsarea inaltatoare a IUBIRII

PUR SI SIMPLU MINUNAT

Calatoria cu viteza Iubirii


De-a lungul întregii călătorii a vieţii, tu ai de ales modalităţile de călătorie: de pildă, poţi rămâne în sala de aşteptare, în speranţa că alţii îţi vor da permisiunea de a urca la bord; poţi călători la clasa a doua, fapt care îţi va permite să ajungi la destinaţia dorită, dar fără niciun confort; sau poţi călători la clasa întâi, în condiţii care îţi vor transforma călătoria într-o plăcere.
Indiferent pentru ce clasă optezi, tiparul zborului este întotdeauna acelaşi: te naşti, îţi trăieşti viaţa şi în final mori. Aşteptarea este un joc de noroc. Zborul la clasa a doua este o luptă continuă. Numai zborul la clasa întâi reprezintă o plăcere. Deşi este de departe cel mai minunat şi mai confortabil mod de a călători, el ne solicită mai mult. Nu orice călător îşi poate permite acest tip de zbor. Pe de altă parte, zborul la clasa a doua este mult mai puţin solicitant din punct de vedere al lucidităţii. El ne conduce acolo unde dorim, dar presupune adeseori foarte multe drame, un mare disconfort şi o mare indiferenţă faţă de spiritul vieţii trăite plenar. Aşteptarea reprezintă modul cel mai puţin creativ de a trăi. Ea simbolizează viaţa trăită în întregime inconştient pentru cei care sunt iresponsabili, neatenţi şi nepregătiţi. Din păcate, aceasta este opţiunea aleasă de toţi dependenţii şi de toţi cei care au comportamente autodistructive.
Este important să înţelegi că atenţia conştientă nu afectează în niciun fel destinaţia aleasă de tine, ci doar modul de a călători către ea. După cum spune proverbul: „Omul obţine ceea ce oferă.” Deşi călătoria la clasa a doua pare mai accesibilă, experienţele la care conduce ea presupun un consum mult mai mare de energie, dublat de iritare, supărare, dezamăgiri, oportunităţi ratate şi insulte psihice la adresa spiritului. Călătoria la clasa întâi pare costisitoare la prima vedere, dar nu presupune niciuna din aceste neplăceri.
Vestea bună este că orice om poate călători la clasa întâi, cel puţin în ceea ce priveşte călătoria vieţii. Dacă ţi se pare că nu ai de ales şi că deocamdată nu-ţi poţi permite mai mult decât să aştepţi sau să călătoreşti la clasa a doua, află că te înşeli. Aceste modalităţi de a-ţi trăi viaţa sunt singurele pe care ţi le permiţi singur!
Această ofertă nu poate fi cumpărată pe bani. Călătoria prin viaţă la clasa întâi reprezintă un privilegiu care trebuie câştigat şi singura modalitate de a-l câştiga constă în a opta pentru iubire în locul fricii. Victoria nu este obţinută întotdeauna cu uşurinţă (deşi calea devine într-adevăr din ce în ce mai uşoară pe măsură ce avansezi pe ea), dar îţi permite să treci prin cele mai minunate experienţe din punct de vedere calitativ de-a lungul călătoriei. A călători prin viaţă la clasa întâi înseamnă a călători cu viteza iubirii. Acest lucru presupune o călătorie mult mai conştientă şi un efort mult mai mare decât a-ţi asuma controlul asupra experienţelor tale, dar calea este deschisă şi disponibilă tuturor celor care doresc să călătorească în condiţii mai confortabile.
A călători cu viteza iubirii înseamnă a lua o decizie în această direcţie, a-ţi confrunta personal temerile, inclusiv spiritul defensiv, mânia, judecăţile critice, abandonarea şi insecuritatea, şi a respinge în mod asumat aceste tipare, optând pentru o atitudine mai pozitivă şi mai plină de iubire.
Cum poţi trece de la o clasă la alta
Cum poţi trece de la o clasă la alta de-a lungul călătoriei tale? Orice om care doreşte să ceară mai mult de la viaţă şi care face un efort conştient pentru a obţine ceea ce solicită, care doreşte să se bucure de-a lungul călătoriei sale prin viaţă, nu să sufere şi să fie în permanenţă o victimă, poate călători cu viteza iubirii. Singura condiţie necesară în acest scop este să se deschidă în faţa iubirii plenare faţă de viaţă şi să considere toate împrejurările acesteia (persoane, circumstanţe şi evenimente) ca fiind simple oportunităţi de a învăţa pentru sufletul său. Da, absolut toate împrejurările vieţii!
A iubi ceva sau pe cineva nu înseamnă că persoana sau situaţia respectivă trebuie să îţi şi placă. Nu este deloc necesar să o aprobi sau să ţi-o doreşti. Înseamnă doar să accepţi realitatea prezentă şi să înţelegi că ea nu corespunde aspiraţiilor tale. Chiar dacă nu poţi evita o situaţie sau alta, tu ai întotdeauna liberul arbitru de a reacţiona aşa cum doreşti în faţa ei. Te poţi simţi o victimă, sau îi poţi transmite iubire, astfel încât reacţia ta să o transforme într-o circumstanţă proactivă, creativă şi în ultimă instanţă potrivită pentru tine.
Ştiu că pare nerealist să îţi propui să iubeşti viaţa în ansamblul ei, cu bune şi cu rele. Cu siguranţă, provocarea este foarte mare.
Să spunem că îţi deteşti propriul corp. Ei bine, această proiecţie a energiei respingerii asupra propriului organism nu face decât să te conducă la depresie, anxietate, stânjeneală şi lipsa preţuirii de sine. Nici una din aceste emoţii nu te va ajuta să îţi trăieşti viaţa într-o manieră senină şi plină de iubire. Mai mult decât atât, dat fiind că aceste frecvenţe negative călătoresc prin corpul tău, ele te pot conduce la cele mai nefericite decizii.
Invers, dacă îţi vei iubi corpul şi dacă vei accepta realitatea prezentă (indiferent în ce constă aceasta), vei începe automat să îţi eliberezi energia blocată şi stagnantă care împiedică organismul tău să fie vehiculul pe care ţi-l doreşti. Atunci când îţi tratezi corpul cu multă iubire, când îl alimentezi corect, când îl pui să facă exerciţii fizice şi când îl laşi să se odihnească atât cât simte nevoia, el va reacţiona automat la atitudinea ta plină de iubire, transformându-se şi devenind corpul pe care îl iubeşti. Secretul constă în a-ţi schimba atitudinea, orientându-te către modalităţi de a-ţi iubi cu adevărat corpul şi având grijă de el şi de nevoile lui.
Zborul la clasa întâi este cât se poate de natural
Opţiunea de a călători prin viaţă în teamă şi negativitate (pe care, din păcate, o aleg majoritatea oamenilor) se împotriveşte deopotrivă legilor naturii, fluxului vieţii şi graţiei divine. Ea te determină să zbori în mijlocul plafonului întunecat de nori şi te împiedică să te ridici deasupra acestuia, acolo unde soarele străluceşte pe cerul senin.
De aceea, pe termen lung modul aparent uşor şi seducător de a trăi în teamă se dovedeşte de fapt foarte scump. Preţul său include pierderea multor contacte pozitive, a unui mare sprijin sincron, a uşurinţei, graţiei şi bucuriei personale. Mai mult, el afectează relaţiile prezente şi previne cunoaşterea altor persoane, mai pozitive. Cine optează pentru acest mod de viaţă plăteşte cu sănătatea sa, cu vitalitatea, buna dispoziţie, creativitatea şi intuiţia sa. Pe scurt, sfârşeşte prin a plăti cu însăşi viaţa sa.
Alţi călători de marcă
Unul din cele mai bune bonusuri ale opţiunii de a călători la clasa întâi este posibilitatea de a întâlni alţi călători care au făcut aceeaşi opţiune. Dat fiind că principiile similare se atrag, oamenii care optează pentru a călători la clasa întâi întâlnesc oameni care gândesc la fel ca ei şi care împărtăşesc aceleaşi valori şi aceleaşi priorităţi. În cazul lor, este vorba de oameni generoşi, cărora le place să dăruiască şi cu inima deschisă, capabili să le îmbogăţească şi mai mult viaţa. Ei reprezintă tovarăşi minunaţi de călătorie şi porţi deschise către noi oportunităţi fabuloase.
Găseşti întotdeauna locuri
Reevaluarea nivelului de luciditate şi de deschidere a inimii cu care călătoreşti zi de zi şi trecerea la o clasă superioară sunt mult mai uşoare decât crezi. La clasa întâi există întotdeauna locuri. Aici poţi găsi mai mulţi prieteni, te poţi bucura de un spaţiu mai mare şi mai confortabil, de mai multe maniere de a te relaxa şi de o mâncare mai bună. Opţiunea de a trece la o clasă superioară îţi stă întotdeauna la dispoziţie. Tot ce trebuie să faci în acest scop este să îţi modifici percepţia, să treci de la minte la inimă, de la frică la iubire, de la ataşament la dăruire, de la „nu” la „da”, de la negativ la pozitiv şi de la „mine” la „noi.” Vestea bună este că vei simţi imediat beneficiile acestei schimbări.
Viaţa ta depinde numai de tine, inclusiv călătoria prin ea. În funcţie de condiţiile de zbor pentru care optezi, poţi avea experienţe teribile sau extraordinare. Aşa cum spuneam, acestea depind de opţiunile tale: poţi fi deschis, plin de acceptare şi de iubire, sau închis, suspicios şi incapabil de împărtăşire. Tu călătoreşti pe terenul experienţei umane. Aşa cum pe Pământ există dealuri şi văi, deşerturi şi oceane, şi în peisajul vieţii umane există suişuri şi coborâşuri. Aşa se prezintă realitatea. Calitatea călătoriei tale depinde de felul în care navighezi prin această topografie. Dacă zbori prin plafonul gros al norilor fricii şi dramelor, vei intra în spirala descendentă a negativităţii şi vei avea o viaţă mizerabilă. Pe de altă parte, dacă optezi pentru a te ridica deasupra plafonului de nori, respectiv al conflictelor de zi cu zi, prin deschiderea inimii şi prin cultivarea iubirii, dar mai ales prin decizia de a iubi viaţa indiferent ce îţi oferă ea, întreaga călătorie se transformă într-o aventură care iluminează sufletul şi într-o excursie celestă.
Rezervarea biletelor pentru zborul interior
Fă o pauză şi linişteşte-ţi mintea. Respiră profund şi relaxează-te. Notează în carneţelul tău răspunsurile la următoarele întrebări:
Dacă îţi priveşti retrospectiv viaţa, poţi spune că ai călătorit în general la clasa întâi, mergând cu viteza iubirii, sau consideri că a sosit timpul pentru o schimbare a condiţiilor de călătorie?
 
Este posibil să fi călătorit la clasa întâi în anumite domenii ale vieţii tale, dar nu în toate. Pentru a verifica acest lucru, răspunde la următoarele întrebări:
Îţi iubeşti şi îţi respecţi propriul corp?
 
Călătoreşti într-un vehicul solid, care te conduce fără niciun efort prin călătoria fiecărei zile, sau este cazul să te ocupi mai mult de corp şi de sănătatea ta?
 
Îţi iubeşti viaţa personală?
 
Eşti înconjurat de prieteni şi de membri de familie plini de bucurie, care îţi înseninează viaţa şi pe care îi iubeşti, sau de oameni care se află pe lista de aşteptare, care nu doresc altceva decât să îţi ia locul, să îţi fure energia, resursele şi timpul, pentru a le folosi în beneficiul lor?
 
Îţi iubeşti slujba?
 
Eşti angajat în ceea ce faci şi eşti tratat cu respect de colegii de muncă, sau suferi de unul singur în spatele avionului, simţindu-te neiubit şi copleşit de responsabilităţi?
 
Te iubeşti pe tine însuţi? Te simţi competent, plin de încredere în sine? Consideri că îţi controlezi singur viaţa? Sau îţi doreşti să fii altcineva şi să ai o cu totul altă viaţă?
 
Fă cerere pentru o îmbunătăţire a confortului
După ce ai răspuns la întrebările de mai sus, poţi identifica anumite domenii de viaţă în care nu călătoreşti la clasa întâi? Dacă da, poţi schimba această situaţie făcând cerere pentru o îmbunătăţire a confortului şi a condiţiilor de zbor. În acest scop, spune cu voce tare: „Mă simt plin de iubire şi de recunoştinţă pentru….
Spre exemplu:
Mă simt plin de iubire şi de recunoştinţă pentru copiii mei…
Mă simt plin de iubire şi de recunoştinţă pentru că pot cumpăra produse proaspete de la piaţă…
Mă simt plin de iubire şi de recunoştinţă pentru mirosul din aer după o ploaie de primăvară…
Fă acest lucru de zece ori pe zi. De fiecare dată când umpli spaţiul gol […], găseşte un motiv nou pentru care te simţi recunoscător şi plin de iubire. În acest fel, îţi vei ridica starea de spirit şi îţi vei schimba atitudinea, observând din ce în ce mai frecvent lucrurile din viaţa ta pentru care merită să te simţi recunoscător. Dacă vei cultiva zilnic această atitudine, amintindu-ţi mai întâi de toate de lucrurile pe care le iubeşti, nu de cele pe care le deteşti, vei trece prin viaţă într-o stare de spirit complet diferită, îmbunătăţindu-ţi mult calitatea vieţii.
Schimbă-ţi în bine atitudinea
În ce domenii de viaţă îţi poţi schimba în bine atitudinea? Îţi place să te lamentezi? Să îţi plângi singur de milă? Te enervezi din nimic, dar eşti foarte indulgent cu tine însuţi? Dacă da, schimbă-ţi atitudinea şi comportamentul chiar de astăzi. Dacă este cazul să îţi ceri iertare de la cineva, fă-o chiar acum. Dacă te-ai comportat grosolan faţă de cineva, cere-ţi iertare. Dacă obişnuieşti să te lamentezi, încetează cu acest comportament şi aminteşte-ţi de toate binecuvântările de care te bucuri. Începând din acest moment, renunţă la negativitatea care te sufocă (inclusiv pe cei din jurul tău).
Lecţii de zbor avansate
Acceptă viaţa aşa cum este
Petrece-ţi ziua acceptând tot ceea ce ţi se întâmplă. Ori de câte ori ai parte de circumstanţe mai deosebite, bune sau rele, spune-ţi cu voce tare: „Accept această situaţie. Am multe de învăţat din ea. Sunt deschis în faţa ei. O iubesc. [Da, ştiu, este greu să spui aşa ceva, dar ai încredere în mine şi fă o încercare. Vei fi surprins cât de multe lucruri se pot schimba în bine dacă vei proceda în acest fel]. Mulţumesc pentru acest dar!”
Aplică acest procedeu deopotrivă pentru lucrurile bune şi rele care ţi se întâmplă.
Reţine: atunci când călătoreşti cu viteza iubirii totul devine un dar, o oportunitate şi o lecţie prin care sufletul tău se maturizează. Dacă vei accepta şi dacă vei iubi toate aceste oportunităţi, îţi vei lua literalmente zborul.
La sfârşitul zilei recapitulează tot ce ţi s-a întâmplat. Stabileşte la ce clasă ai călătorit în ziua respectivă şi ce ai învăţat de-a lungul ei. Dacă lecţiile învăţate nu-ţi sunt foarte clare, ai răbdare şi culcă-te. Dimineaţa fă o nouă recapitulare. Mai devreme sau mai târziu, te vei convinge că merită să optezi pentru călătoria cu viteza iubirii.
O zi petrecută la clasa întâi
De-a lungul întregii zile consideră că toate experienţele prin care treci sunt petrecute la clasa întâi. Încă de la duşul de dimineaţă, aminteşte-ţi că există oameni care nu au apă pentru a face duş şi savurează experienţa care îţi este oferită. Bucură-te apoi de un dejun la clasa întâi, de o călătorie la clasa întâi până la serviciu şi de o zi de muncă la clasa întâi. Urmăreşte să sesizezi toate binecuvântările şi darurile surprinzătoare, fantastice şi uneori de-a dreptul miraculoase care îţi sunt oferite în decursul zilei.
De la cele mai mici surprize  şi până cele mai neaşteptate remarcă toate avantajele călătoriei la clasa întâi pe care o faci. Observă frumuseţea din jurul tău, deopotrivă în natură şi în oameni. Observă inclusiv provocările „de clasa întâi” cu care te confrunţi.
Dacă cineva te întreabă: „Ce mai faci?”, răspunde-i: „Am o zi de prima clasă!


joi, 2 mai 2013

Placerile mele cele de toate zilele

Imi ..place sa .....


  • Citesc  carti bune .....De regula ori carti de dezvoltare personala, ori istorice ,romane de dragoste , carti din care sa invat ceva 
  • Sa mananc ciocolata...De toate felurile ,cu toate ca stiu ca nu e bine exagerat ...o placere nevinovata 
  • ma plimb ....Sa simt aerul proaspat al padurii, miros de brad, miros de proaspat ...mirosul de iarba proaspat cosita ma duce intotdeauna cu gandul la gradina bunicilor .....
  • Fiu incojurata de oameni de la care pot invata ceva ....cum sa fiu mai generoasa poate , sau cum unii oameni te pot dezamagi si rani fara ca tu sa te astepti la asta 
  • beau martini alb cu gheata ....fara masline.....e o placere pe care nu mi-o refuz din cand in cand 
  • Fiu cateodata ,de regula o data pe saptamana , doar eu cu mine ....in agitatia saptamanii , nu am cand ....dar o data ,de doua ori pe saptamana , e o adevarata relaxare ...o baie cu spuma , un gel de dus pe care de multe ori imi vine sa -l mananc ,lapte de corp hidratant , masti si restul lucrurilor....pentru corpul si sufletul meu o adevarata binecuvantare ...
  • imi ingrijesc sufletul .....fac orice pentru ca sufletul meu sa ramana mereu tanar , bun , neatins de rautate ....ci doar de frumos....

Sufletul pereche

Azi ,am stat sa meditez vorba vine si  m-am gandit la un lucru...intrebare intrebatoare:) Exista suflete pereche? Eu cred ca da ..Cred cu ardoare ca exista doi oameni care trebuie sa se intalneasca , sa fie impreuna ,la bine si la rau , vorba juramantului ,sa se iubeasca , sa se respecte ....Sa se intalneasca dincolo de timp si spatiu , dincolo de anii care trec sau nu pe langa ei ...Totul se intampla cu un motiv, cu un scop , atunci cand trebuie si cum trebuie . Daca am inteles un lucru in incercarea mea de a ma descoperi ca om, ca femeie, e acesta: Totul in viata se intampla cand trebuie , nimic din ceea ce ti se intampla in viata nu e intamplator , oportunitatile sau oamenii pe care ii intalnesti te invata ceva ...Asa e si cu sufletul pereche...Exista , chiar daca poate nu l-ai intalnit, asteapta intrun colt sa fie descoperit ,sa fie vazut , sa fie recunoscut ..De ce zic sa fie recunoscut? Pentru ca , in agitatia vietii noastre , trecem pe langa oameni fara sa ne uitam la ei , fara sa -i simtim ,fara sa le zambim .Cred ca doua suflete pereche se recunosc atunci cand trebuie ,atunci cand ceva din inauntrul lor striga : Aici sunt, priveste-ma ....Cu sufletul tau pereche, povestea ti se va potrivi manusa ...Am intalnit barbati cu care in naivitatea celor 20 si de ani , credeam ca ma potrivesc mai mult sau mai putin  doar pentru ca aveam ce povesti ,ne simteam bine unul in compania celuilalt si cam atat. Sufletul pereche inseamna ceva mult mai mult .Inseamna rabdare, inseamna iubire , inseamna comunicare din priviri , inseamna sa simti doar privindu-l ca te iubeste ..Pentru mine inseamna alinare , starea aceea de bine pe care doar un barbat care te iubeste cu adevarat poate sa te faca sa o simti , inseamna fericirea maxima ,inseamna dimineti pline de imbratisari , de zambete si de vorbe pline de caldura .Un om cu care povestea mi se va potrivi manusa ! Fara sa ma mai straduiesc sa fiu asa cum si-ar dori el sa fiu, ci asa cum sunt eu cu adevarat: blanda , tandra, copila uneori , rabdatoare , incapatanata .

Valoarea unei femei

Nu e creatia mea proprie dar mi-a placut foarte mult


Intr-o scurtă conversaţie, un bărbat întrebă următorul lucru pe o femeie: - Ce tip de bărbat cauţi?
Ea rămase un moment tăcută înainte de a-l privi-n ochi şi ii zise:
- Vrei să ştii într-adevar?
El răspuse:
- Da.
Atunci începu să zică:
- Fiind femeie în acest timp, sunt în poziţia de a-i cere bărbatului ceea ce eu nu pot face pentru mine. Plătesc facturile, mă ocup de casă, merg la supermarket, fac cumpărături şi totul fără ajutorul unui bărbat… Îmi pun întrebarea: Ce poţi tu să aduci în viaţa mea?
Bărbatul rămase privind. Gândea cu siguranţă că este vorba de bani.
Ea, ştiind ce gândeşte el, spuse:
- Nu mă refer la bani. Am nevoie de mai mult. Am nevoie de un om care să lupte pentru perfecţiune în toate aspectele vieţii.
El îşi încrucişa braţele, se aseză în fotoliu şi privind-o îi ceru să explice mai în detaliu.
Ea zise:
- Caut pe cineva care să lupte pentru perfecţiune mentală, pentru că am nevoie de cineva cu care să conversez şi care să mă stimuleze din punct de vedere intelectual. Eu nu am nevoie de cineva simplu din punct de vedere mental. Am nevoie de cineva suficient de sensibil ca să înţeleagă prin ce trec eu ca femeie, dar suficient de puternic ca să mă încurajeze şi să nu mă lase să cad. Caut pe cineva pe care să îl respect ca să pot să fiu “ascultătoare”. Nu pot să fiu aşa cu cineva care nu poate să işi rezolve singur problemele. Eu caut un bărbat care se poate ajuta pe sine însuşi, pentru a ne ajuta reciproc.
Când termină se uită la el şi îl văzu foarte derutat şi întrebător.
El îi zise:
- Ceri mult.
Ea răspunse:
- Valorez mult!